Ma numesc Andreea Moldovan si ma numar printre omuletii aceia verzi, care misuna printre oameni la inceputul fiecarei pedalari. De prin clasa a 9a, m-au pasionat voluntariatele si de aceea m-am hotarat sa fiu voluntara in cat mai multe.
Evenimentele VpB imi par asemenea unor parade prin oras. De fiecare data cand se anunta un urmator eveniment, cu o zi inaintea marei parade, sunt tare energica: fug din colo-n colo ca sa cumpar flori pentru a-mi decora cosul bicicletei, stau ore in sir in fata dulapului cu tricoul verde de voluntar in mana, cautand combinatia perfecta pentru a doua zi, dar cel mai important stau cu sufletul la gura pana a doua zi la ora 10:00 dimineata, cand incepe evenimentul. Nu stiu de ce, dar am sentimentul ca odata cu primele acorduri ale melodiilor de “trezire” prind un zambet larg, care nu ma paraseste pana la sfarsitul pedalari. Este o experienta frumoasa care te umple de energie pozitiva si parca de indeamna ca si dupa pedalarea “oficiala”, sa mai petreci ore insir pe bicicleta plimbandu-te prin oras. 🙂