Posted on

Vești din comisia de circulație – 5 iulie

Astăzi, 5 iulie, am luat parte la sedința săptămânală a Comisiei de Circulație din Primăria Municipiului Timișoara.
Sedința nu s-a desfășurat în sala în care are loc în general, ci într-un birou.
Nu, nu am fost anunțată despre această schimbare.
Din fericire un domn care vine destul de des la susținere în cadrul comisiei,m-a recunoscut și mi-a dat pontul: „sunt în altă parte azi!”.
Mi s-a spus că fiind vorba de o sedință mai scurtă, cu mai puține puncte pe ordinea de zi, s-a luat această hotărâre.
Ok, nu-i bai – era draguț dacă eram anunțață, dar nu ne supărăm din atât, e prea frumos afară.

Sedința a decurs bine, iar punctele de pe ordinea de zi care au necesitat discuții au fost bine argumentate – din punctul ăsta de vedere am avut o sedință plăcută.

La finalul sedinței, în schimb, m-am lovit de o problemă care a mai fost ridicată de un membru din comisie în urmă cu câteva săptămâni.
Am întrebat de ce nu ni se trimit, cu câteva zile înainte, materialele însoțitoare pentru proiectele care urmează să fie discutate în cadrul comisiei?
Dacă acum o lună răspunsul era: ”pentru că nu avem logistic cum să trimitem documente atât de mari”, acum răspunsul primit la cererea mea a fost ”pentru că avem un regulament și documentele sunt studiate doar în cadrul comisiei”.

Este adevărat că în toamnă, când am intrat în comisie, am citit regulamentul de organizare, era publicat pe site-ul primăriei.
Astăzi nu mai este acolo!

Am trimis un mail către persoana de contact din primăriei și am cerut să mi se trimită acest regulament, aș vrea să-l pot studia mai bine – nu de alta, dar mie îmi place foarte mult să respect regulile! Aștept răspunsul.

O să vă spun, cât se poate de deschis, că mi se pare necesar ca membru al acestei comisii, să intru în prealabil în posesia proiectelor pe care urmează să le votez.

De ce?

În primul rând pentru că sunt o tocilară și aș vrea să le studiez cu atenție și să mă asigur că atunci când ”ridic mâna” știu ce votez, nu sunt un simplu roboțel.

Și în al doilea rând pentru că, cred că e valoros să existe și oameni care monitorizeză modul în care deciziile din comisie sunt respectate.
De exemplu, îmi amintesc că în urmă cu câteva luni am votat un punct de pe ordinea de zi unde comisia îi cerea unui constructor să faciliteze trecerea pietonilor în siguranță printr-o zonă unde sunt amplasate schele (pe Strada Gheorghe Dima, vis a vis de Parcul Botanic)  – trecând pe acolo, mi-am dat seama că doleanțele noastre, care clar vizau siguranța și accesibilitatea trecătorilor, nu au fost aplicate cum am crezut noi.
Cine trage la răspundere pe cine?

Nu e treaba mea să trag la răspundere, dar mă ofer să monitorizez genul acesta de situații, în speranța că în timp constructorii vor lua în serios condițiile noastre și vor renunța la veșnicul ”merge și așa”.

Totodată vorbim de lucrări de reparație și/sau modernizare despre care aflu în secunda când sunt prezentate în comisie și care trebuie votate ”repede-repede” ca să se înceapă lucrarea, în condițiile în care pot exista mai multe soluții tehnice pe care am putea să le discutăm… dacă am avea puțin timp de pregătire, nu 2 minute de discuții.

Sunt reprezentanul bicicliștilor în această comisie, dar asta nu înseamnă că le știu pe toate.

Și aș vrea să punctez aici faptul că nu cred că este cineva care chiar le știe pe toate – consider că persoanele care cred că le știu pe toate și se comportă în consecință pun în pericol dezvoltarea armonioasă și sănătoasă a orașului.

Revenind – nu le știu pe toate și de asta atunci când sunt subiecte unde am nevoie de lămuriri sau de expertiză, apelez la colegii din echipa mea care sunt abilitați să-mi ofere informațiile care îmi lipsesc.

Poate e timpul ca cei din primărie să renunțe la mentalitatea învechită, moștenită dintr-un sistem educațional în care la școală mergeai să arăți ce deștept ești nu să înveți lucruri noi;și să își ridice de pe umeri povara omului care trebuie să se priceapă la toate.

Suntem o echipă care lucrează pentru binele vecinilor noștri – nimic mai mult!
Visez la o transparentizare atât de necesară – pentru că unde sunt mulți puterea crește!

Sau, oare nu e loc de mai mulți mușchetari gata să își sacrifice timpul liber, entuziasmul și forțele pentru binele celor din jur?

Eu cred că dacă există un oraș în care comunitatea poate să fie parte activă din actul decizional, acesta este Timișoara – avem antecedente în acest sens, nu-i așa?!

 

Pe săptămâna viitoare,

Ana Munteanu